Cimitirul vesel de la Sapanta

Cimitirul vesel Sapanta Foto: Adrian Petrisor

Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore și de la poeziile satirice și epitafele care sunt inscripționate pe cruci.

Crucea și mormântul lui Stan Ioan Pătraș, creatorul cimitirului

Epitaful care este scris pe crucea lui Stan Ioan Pătraș:

 „De cu tânăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș,
Să mă ascultați oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Câte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cât am putut
Orișicine mi-a cerut.
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea”

Cruci în Cimitirul vesel

Faima localității Săpânța se trage de la renumitul său Cimitir Vesel, care a devenit o importantă atracție turistică.

Legenda spune că atitudinea veselă în fața morții este un obicei al dacilor care credeau în viața veșnică, iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o altă lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfârșit tragic, ci ca pe o șansă de a întâlni zeul suprem, Zamolxe.

Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 și este creația artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor și poet în același timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveală această monumentală și renumită operă de artă. Mai bine de 50 de ani, artistul a creat sute de cruci din lemn inscripționate în stilul său caracteristic. După moartea lui din 1977, opera lui a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu.

Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscripționat manual după ce a fost tăiat și uscat. În partea de sus a fiecărei cruci există un basorelief cu o scenă din viața celui decedat. Scenele sunt simple și chiar naive în stil, dar aduc din trecut viața locuitorilor satului, prezentând un aspect relevant din viața fiecăruia. Ele prezintă femei torcând lâna, țesând covoare sau făcând pâine, bărbați care taie lemne sau ară pământul, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari și multe alte ocupații.

După ce crucea este sculptată, ea este pictată, de obicei cu un fundal albastru, așa numitul „Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, roșu, alb și verde.

Nici o cruce nu e terminatムfără o scurtă poezie, câteva rime simple, între 7 și 17. Epitafurile sunt sincere, spontane și scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedată celor care trăiesc. Stilul este liric, dar satira se găsește frecvent. Fiecare poem conține numele celui decedat, precum și un aspect esențial din viața respectivei persoane.
Cu desenele și poemele lor, Stan Ioan Pătraș și Dumitru Pop Tincu au reușit să recreeze un întreg sat și au dat oamenilor o a două viață după moarte. Cele mai mult de 800 de cruci pictate constituie o arhivă vastă care prezervă istoria locuitorilor din Săƒpânța.

Crucea soacrei

Un celebru epitaf este scris pe așa-numita „Crucea soacrei”:

„Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
 Cei care citiți aici
Ca mine să nu pățiți
Soacră bună vă găsiți
Cu ea bine să trăiți”

Un alt poem:

„Aici eu mă odihnesc
Și Pop Gheorghe mă numesc
Ca un brad frumos din munte
Eram la părinți în curte
Tânăr și de omenie
N-a fost mulți în sat ca mine
Când armata am terminat
Mașină mi-am cumpărat
Și-n toată țara am umblat
Preteni mulți eu mi-am aflat
Preteni mulți și de omenie
Așa cum mi-o plăcut mie
Când a fost să fecioresc
În pământ eu putrăzasc.”

Orar de vizita: zilnic intre orele 10.00 – 18.00
Taxă intrare:
– copii 2 lei
– adulti 4 lei

Taxă Foto: 4 lei / Taxă video: 10 lei

O bătrână are grijă de mormântul fostului ei soț

Cruci în Cimitirul vesel

Cruce la intrare

Aleea cimitirului

Cruce cu epitaf

Surse:

• romanianmonasteries.org
• arhiva personală