Image

Domnitorul a fost mereu pe linia frontului și a înfruntat cu stoicism alături de soldații români condițiile grele. Pe 30 august a încurajat personal trupele ce urmau să atace reduta Grivița. Aceasta va fi cucerită după numeroase pierderi, iar captura de război a inclus trei tunuri otomane. Din țeava unuia dintre tunuri va fi făcută coroana regală a României.

Carol I voia astfel să pună accent pe sacrificiile făcute de acest popor pentru câștigarea independenței, cinstind memoria soldaților căzuți, dar să devină și o emblemă a casei regale ce a depus eforturi pentru neatârnarea țării.

Coroana a fost purtată de toți regii României, importanța ei simbolică crescând odată cu încoronarea lui Ferdinand la Albă Iulia în 1922, orașul în care s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Regatul României. Coroana s-a aflat și pe stema țării până în 1947, pentru ca, odată cu instaurarea regimului comunist însemnele regale să fie suprimate.

Astăzi, acest simbol al regalității și al independenței românești este găzduit și păstrat în mare grijă în cadrul Muzeului Național de Istorie al României.