echinoctiu primavara

Echinocțiul de primăvară are multiple semnificații și obiceiuri pe întreg mapamondul. Cuvântul „echinocțiu” derivă din limba franceză „equinoxe” care, la rândul lui provine din latinescul „aequinoctium’, format din „aequus” – „egal” și „nox”, „noctis” – „noapte”. După Mărţişor, Babe şi Moşi, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice şi reprezintă intrarea Soarelui în primul semn zodiacal, semnul Berbecului, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină – la data respectivă – egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.

 Datini, obiceiuri si semnificatii ale Echinoctiu de primavara!Câteva zeci de milioane de persani sărbătoresc anul echinocţiul de primăvară, marcând astfel Anul Nou Persan sau Nowrūz. Însă celebrarea Nowrūz-ului nu are loc doar în Iran, ci şi în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, în Balcani (Albania şi Kosovo), Asia Centrală, Caucaz, Asia de Sud Nord-vestul Chinei etc. Sărbătoarea este importantă şi pentru Sufiţi, Alawiţi etc. Ultima miercuri de la sfârşitul fiecărui an persan este celebrată în Iran şi poartă numele de Chahārshanbe Suri, festivalul iranian al focului, o sărbătoare a luminii, adică a binelui, care înfrânge întunericul, adică răul. Toate acestea îşi au rădăcina în Zoroastrism.

Sursa: ziuaveche.ro

Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească în timpul echinocțiului de primavară, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare, numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° şi 27′.

astrologie echinoctiul de primavara 300x218 Datini, obiceiuri si semnificatii ale Echinoctiu de primavara!Astrologii susțin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primaverii. În credinţele populare, începutul primăverii a fost dat la 9 martie, în ziua de Mucenici. În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării.

Cele patru momente importante ale mişcării aparente ale Soarelui pe boltă ale anului 2013 sunt: echinocţiul de primăvară – 20 martie, ora 13.02 (ziua este egală cu noaptea; începe sezonul cald); solstiţiul de vară – 21 iunie, ora 8.04 (ziua are durata cea mai lungă; Soarele atinge cea mai mare înălţime deasupra orizontului, la latitudinea noastră); echinocţiul de toamnă – 22 septembrie, ora 23.44 (ziua este iar egală cu noaptea; începe toamna astronomică); solstiţiul de iarnă – 21 decembrie, ora 19.11 (ziua are durata cea mai mică în raport cu noaptea; la miezul zilei, Soarele atinge cea mai mică înălţime deasupra orizontului).

porumb insamantari echinoctiu 300x228 Datini, obiceiuri si semnificatii ale Echinoctiu de primavara!Tradițiile spirituale ale echinocțiului de primăvară spun că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plina de după echinocțiu.

Sursa: enational.ro