Image

Mausoleul de la Mărăşeşti – Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Naţională se află la kilometrul 202 pe drumul naţional ce leagă oraşul Focşani de Adjud, pe locul în care, în vara anului 1917, s-a desfăşurat glorioasa bătălie de la Mărăşeşti.

Mausoleul de la Mărăşeşti este cel mai impunător din ţară şi printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa, fiind un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial.

Mausoleul de la Marasesti

Pe câmpiile de luptă de la Mărăşeşti, armata română a ţinut piept atacurilor armatei inamice, care voia să străpungă poarta Moldovei pe la Mărăşeşti. Răspunsul a venit cu o forţă de nezdruncinat: “Pe aici nu se trece!”. Între 21 iulie – 21 august 1917 la Mărăşeşti şi în împrejurimi, armata română a obţinut o strălucitoare şi răsunătoare victorie.

Mausoleul de la Marasesti

În confruntările de la Mărăşeşti au pierit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români. Actualmente, mausoleul adăposteşte 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Mausoleul de la Mărăşeşti – “Întru slava eroilor neamului”

În memoria celor care şi-au jertfit viaţa în luptele de la Mărăşeşti, s-a înălţat Mausoleul “Întru slava eroilor neamului”, cum stă scris pe frontispiciul acestuia. Iniţiativa construirii Mausoleului Eroilor aparţine Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române în cadrul Congresului din data de 8 iunie 1919.

Mausoleul de la Marasesti

La data de 8 octombrie 1919 s-a fixat locul unde urma să se înalţe Biserica Neamului, pământul pe care avea să se ridice Mausoleul fiind donat în anul 1921 de către Georges Ulise Negropontes.

Monumentul, printre cele mai importante de acest fel din Europa, a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu – câştigători ai concursului de proiecte şi premiaţi cu 40.000 de lei aur – între anii 1923-1938 şi a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938.

Mausoleul de la Marasesti

Piatra de temelie s-a pus în dată de 6 august 1923. La data de 28 septembrie 1924 s-au inaugurat criptele în prezenţa Reginei Maria şi a unor personalităţi ale timpului. Edificiul are 154 de cripte şi gropi comune, în care sunt îngropaţi peste 5.000 de soldaţi şi ofiţeri români căzuţi în Marele Război. Lucrările s-au reluat după 12 ani, în anul 1936.

Mausoleul de la Marasesti

În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă în criptele mausoleului, iar în august s-au depus osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Române pe timpul luptelor de la Mărăşeşti.

Mausoleul de la Marasesti

După 12 ani de la inaugurarea criptelor, în anul 1936, s-au reluat lucrările de zidire la “Cupola Gloriei” ale cărei basoreliefuri au fost sculptate de către Cornel Medrea şi Ion Jalea, acestea redând diferite episoade din timpul crâncenelor bătălii de la Mărăşeşti. Pictura interioară a fost executată de către Eduard Săulescu.

La data de 18 septembrie 1938, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, s-a desfăşurat ceremonia inaugurării Mausoleului. Monumentul adăposteşte în 154 de cripte individuale şi 9 cripte commune dispuse pe 18 culoare un număr de 5.073 de ostaşi şi ofiţeri.

Mausoleul de la Marasesti

Tot în anul 1938, cu prilejul inaugurării, a fost emisă o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 de milimetri, în trei variante: aur, argint şi bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) şi Carol al II-lea (în stânga), față în faţă, iar în mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este înfăţişat Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti.

Mausoleul de la Marasesti

Pe frontispiciul Mausoleului s-au înscris şi numele localităţilor unde s-au purtat principalele bătălii de pe frontul românesc.

Mausoleul de la Mărăşeşti – stabilirea Eroului Necunoscut

În anul 1923, în fața Mausoleului, a fost stabilit Eroul necunoscut de către un copil de trupă. Tatăl băiatului murise în primul război mondial, fiind unul dintre miile de eroi necunoscuţi. După ce şi mama lui a murit, băiatul a fost crescut lângă Regimentul din Craiova. Pentru că a fost cel mai bun elev din promoţie, Săndulescu a fost desemnat să aleagă eroul necunoscut.

Mausoleul de la Marasesti

În fața Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu câte un erou necunoscut din fiecare zonă istorică a României. Băiatul s-a oprit în fața sicriului din Oltenia. Se pare că ar fi spus: “Acesta este tatăl meu”.

Acest sicriu a fost transportat în Parcul Carol din Bucureşti, unde a rămas până în 1958, când a fost construit Mausoleul Eroilor Comunişti, apoi dus din nou la Mărăşeşti şi îngropat în fața Mausoleului.

Mausoleul de la Marasesti

În anul 1993, sicriul a fost scos din criptă şi depus pentru o lună şi patru zile în Mausoleu, iar cripta, mutată în Parcul Carol. În luna septembrie a anului 1993, Eroul Necunoscut a ajuns din nou în Capitală, unde se află şi acum.

Mausoleul de la Mărăşeşti – “Cupola Gloriei” şi “Culoarul Cavalerilor”

Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, acesta are o formă circulară – 30 de metri înălţime şi 40 de metri în diametru. Partea superioară a monumentului este terminată cu o cupolă – “Cupola gloriei” – a cărei bază este flancată de patru vulturi din granit de Deva, înconjurată de o imensă friză în basorelief, cu o suprafaţă totală de 100 de metri pătraţi.

Mausoleul de la Marasesti

Trei terase suprapuse conduc spre intrarea în cupolă, care este decorată în interior cu o pictură în fresca creată de pictorul Eduard Săulescu. La parterul impresionantului monument se află criptele care adăpostesc osemintele soldaţilor şi ofiţerilor români.

Mausoleul de la Marasesti

În centrul mausoleului este dispus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua României şi Ordinul Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana al Țarului Rusiei, a fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare şi a primit o sabie de samurai având gravate cuvintele “Pe aici nu se trece!”.

Mausoleul de la Marasesti

Pe “Culoarul Cavalerilor”, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se află şi mormântul Mariucăi Zaharia, copilă de 12 ani din Haret care a ajutat armata română, transmiţând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborâtă de glonţul unui lunetist neamţ.

Mausoleul de la Marasesti

În incinta mausoleului a fost amenajat, într-o clădire separată, un muzeu al luptelor desfăşurate pe aceste locuri, care oferă vizitatorului imagini foto-documentare, armament şi echipament militar din dotarea armatei române la vremea respectivă, obiecte personale ale Ecaterinei Teodoroiu căzută în timpul luptelor desfăşurate pe valea Șușiței.

La etajul superior se află o rotondă în care sunt aşezate, în mod simbolic, drapelele unităţilor române participante la bătălia de la Mărăşeşti.

 Mausoleul de la Marasesti          Mausoleul de la Marasesti

Mausoleul de la Mărăşeşti – Monument Istoric Naţional

Mausoleul este înscris la poziţia nr. 271, cu codul “VN-IV-m-A-06632”, în Lista Monumentelor Istorice, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/8 din luna iulie a anului 2004.

Se spune că Mausoleul de la Mărăşeşti impune un respect atât de mare, încât însuşi Hitler, în momentul în care aviaţia aliaţilor bombarda Valea Prahovei şi ameninţa Moldova, i-a cerut lui Antonescu să trimită la Mărăşeşti două subunităţi de antiaeriană care să apere Mausoleul.

Mausoleul de la Marasesti

Sursa: crestinortodox.ro